Timp de citire3 Minut(e), 24 Secunde

În acest articol am decis să abordez un subiect care mie personal îmi este deosebit de drag și anume, tradițiile. Mai exact, voi vorbi despre tradiții de Crăciun. Și mai exact, tradiții de Crăciun în Moldova.

Tradiții găsim în toată lumea, fiecare comunitate din fiecare țară, orășel sau sătuc având propria sa tradiție ori propriul set de tradiții, de cele mai multe ori cu mult diferite de comunitatea vecină.

Exact așa se întâmplă și în România. Fiecare oraș, sat ori comună are o tradiție care domnește în respectivul loc de ani și ani de zile.

În zilele acestea voi scrie despre câteva din tradițiile din țara noastră. Cel mai probabil, la fel ca mine și ca mulți alții, nu știați de câteva dintre ele. În acest articol vă voi vorbi despre tradiții de Crăciun în Moldova, o zonă de vis a țării noastre, aflată în nord. Un loc în care aș fi încântată să locuiesc oricând.

Tradiții de Crăciun în Moldova

În Moldova, fie că vorbim despre Vaslui, Botoșani, Iași, Bacău ori despre oricare alt loc din această frumoasă zonă, colindătorii de la sate vin în marile orașe cu o săptămână înaintea Crăciunului pentru a prezenta cu pricepere cele mai interesante tradiții din zonele din care aceștia provin. Ca o mică precizare, trebuie să vă atrag atenția că aici vorbim despre obiceiuri din moși-strămoși, pe care fiecare generație le-a preluat și urmat cu sfințenie.

Împodobirea caselor

Unul dintre cele mai importante și frumoase obiceiuri constă în împodobirea caselor. În prezent, oamenii împodobesc casele cu fel de fel de luminițe, globulețe și diverse tipuri de beteală, totul pentru a-i primi cât mai frumos pe colindătorii ce le vor călca pragul în Ajun de Crăciun. Obiceiul acesta pornește din trecut, când, din același motiv, femeile împodobeau casele cu busuioc, măghiran și ochișe.

Ignatul

Pe data de 20 decembrie are loc sacrificarea purcelului, știută de mulți dintre voi ca Ignat. Moldovenii consideră că după această zi porcul nu se va mai îngrășa. După ce sacrificarea a avut loc, se face o masă, unde se mănâncă pomana porcului cu mămăligă și varză acră. Desigur, acest lucru fiind valabil doar pentru cei care nu țin post.

Colindătorii

În Ajunul Crăciunului se obișnuiește ca cetele de colindători să umple ulițele cu voioșia lor. Aceștia trec pe la fiecare casă întâlnită în drumul lor și cântă colinde prin care vestesc sosirea Mântuitorului. După terminarea colindelor, gazdele îi servesc conform tradițiilor lor, cu pâine și sare.

Păstrarea luminii

Tot în această zonă se consideră că Sărbătoarea Nașterii Domnului este strâns legată de solistițiul de iarnă, pe data de 22 decembrie fiind cea mai scurtă zi din an. Datorită acestui fapt, moldovenii au o altă tradiție, de data aceasta legată de lumină. Conform obiceiului, în seara de Ajun, aceștia aprind un rug din bușteni și încearcă să țină cât mai mult aprinsă lumina de la foc.

Crăciunei

Pe 24 decembrie, femeile obișnuiesc să coacă bucăți de aluat în formă de opt incomplet (crăciunei), pe care apoi le agață pe perete până la echinocțiul de primăvară. Atunci bărbații iau acel colac înainte de a ieși la arat, urmând ca după ce prima brazdă a fost trasată să rupă acea bucată în trei părți. Prima bucată va fi lăsată sub brazdă, a doua va fi dată animalelor din gospodărie, iar a treia va fi mâncată de către bărbat. Se spune că cei ce păstrează această tradiție vor avea belșug tot anul care vine.

Coroana lui Iisus

O tradiție similară și strâns legată de cea cu crăciuneii este obiceiul prin care femeile pregătesc în Ajun un colac în formă de coroană, pe care îl păstrează până la primul arat. De data aceasta, bărbatul a scăpat de mâncatul colăcelului, caii fiind cei care sunt cinstiți cu el pentru munca depusă pe câmp. Colacul simbolizează coroana lui Iisus.

Cei 12 apostoli

Un alt obicei început cu câteva zile înainte și finalizat în Ajun este cunoscut sub denumirea de „Cei 12 apostoli”. Femeile trudesc din greu cu câteva zile înainte de marea sărbătoare și pregătesc nici mai mult nici mai puțin de 12 tipuri de mâncare diferite, pe care apoi le așază ceremonios pe masă în Ajunul Crăciunului. Printre bucatele pregătite de gospodine se regăsesc caltaboșii, toba, cârnații și cozonacul. Această masă simbolizează Cina cea de Taină.

Ursitorii

O altă tradiție interesantă în Moldova este reprezentată de venirea ursitorului în noaptea de Crăciun. Se spune că nimeni nu trebuie să guste din preparatele gospodinelor până ce acesta nu pășește în casele lor și gustă din ele. Conform obiceiului, dacă tradiția este urmată, fetele nemăritate își vor visa perechea în acea noapte.

În alte zone din Moldova, fetele nemăritate își pot visa viitorul soț dacă pun la geam mici porții din ceea ce au gătit pentru masa de Crăciun.

Așadar, sunt multe tradiții de Crăciun în Moldova

Și toate frumoase. Chit că sunt de la oraș sau de la sate, oamenii din Moldova țin cont chiar și în prezent de tradiții. Ce se întâmplă când există tradiții? Oamenii sunt mai uniți. De ce? Simplu. Toate tradițiile despre care v-am scris în acest articol nu se fac singure.

În privința gătitului, nu gătește doar o femeie în casa ei. Nu. Se întâlnesc mai multe femei într-un loc ales de comun acord și gătesc. Fiecare pentru familia sa, de acord, dar fac toată această treabă împreună. Râd împreună, vorbesc, schimbă păreri, se distrează.

Copiii ce fac? Colindă. Ce se întâmplă atunci? Scapă de timiditate, socializează după ce colindele sunt cântate, simt iubirea celor din jur, se distrează.

Bărbații își ajută femeile cu treburile gospodărești, petrec mai mult timp cu copiii lor, se întâlnesc cu alți bărbați, cu care lucrează cot la cot pentru pregătirea datinilor, vorbesc, râd, se distrează.

Tradiții pierdute…

Ce vreau să vă spun de fapt este că tradițiile sunt foarte bune și nu au apărut doar pentru că oamenii nu aveau ce face. Scopul primordial al lor este de a uni oamenii, de a promova socializarea. Și, ca să fiu sinceră, se cunosc de la o poștă zonele fără tradiții.

Bucureștiul este cel mai bun exemplu. Singura tradiție pe care o mai păstra orașul acesta a început să dispară ușor, ușor în fiecare an. Colindătorii, deghizați în capră ori în urși, sunt din ce în ce mai rari. Abia dacă mai apar printre blocuri, asta ca să nu menționez blocurile aflate la șosea și ai căror copii nu vor ști niciodată cum arată aceste momente cu care eu, spre exemplu, am crescut.

Cât despre colindele din Ajun în București, avem parte de o altă scamatorie. Copiii vin practic la cerșit bani. Nu vin să cânte din plăcere. Nu se mulțumesc cu dulciurelele și mandarinele primite. Nu. Ei vor bani. De ce? Pentru că asta am știut noi, adulții, să îi învățăm: „Banii contează, nu distracția”.

Poate totuși vom reuși să aducem tradițiile înapoi în prezent ori, dacă nu, măcar să creăm unele noi, menite să ne aducă pe toți împreună. Să gândim pozitiv, nu?

Data viitoare voi vorbi despre tradițiile din altă zonă a României.

Până data viitoare vă îmbrățisez pe toți și vă doresc distracție plăcută în orice ați face!

5 0
Happy
Happy
0 %
Sad
Sad
0 %
Excited
Excited
100 %
Sleppy
Sleppy
0 %
Angry
Angry
0 %
Surprise
Surprise
0 %

Un comentariu la “Tradiții de Crăciun în Moldova (tradiții românești)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Close